carticusuflet.ro a împlinit 1 an
Oare e ceva greșit, ceva nelalocul lui să mă bucur atît de mult de proiectul ăsta cu cărți încît să simt cum mi se taie respirația de fiecare dată cînd cineva vorbește frumos despre el sau dorește să mi se alăture cu un text bun, cu o opinie? E oare deplasat ca la vîrsta mea să mă bucur într-atît de tare încît să-mi tremure mîinile și picioarele cînd un scriitor acceptă să-mi acorde un interviu? E oare nepermis de caraghios faptul că sînt realmente fericită atunci cînd un prieten, o cunoștință, un ziarist, un coleg, un om pe care îl știu mai mult sau mai puțin îmi trimite un text de-al său spre publicare pe blog?
Tot ce se poate să fie așa, dar ăsta este adevărul gol-goluț cînd vine vorba de carticusuflet.ro. Blogul ăsta m-a făcut poate pentru prima oară în viață să simt că fac ceva pentru mine, ceva pentru sufletul meu, ceva pentru care pot să mă bucur în neștire, fără rezerve, așa cum îmi place.
În urmă cu un an, cînd mă hotăram să dau drumul blogului cărțicusuflet.ro, mi se părea una dintre cele mai mari cutezanțe ale mele. Mărturisesc faptul că mi-a trebuit mult curaj să fac pasul ăsta cu atît mai mult cu cît la capitolul încredere în mine sînt destul de deficitară. Acum, la un an distanță, mă simt un om schimbat, un om mai puternic și totodată unul care înțelege că nu e chiar un capăt de țară dacă mai greșește, dacă nu poate cuprinde chiar toate evenimentele importante despre care ar vrea să scrie, un om mai tolerant și mai încrezător, un om mai fericit.
Acum un an scriam asa: „Imi propun ca acest site să fie un loc de întîlnire al oamenilor frumoși care îsi sprijină mințile pe marile adevăruri și îndrăzneli ale cărților. Oameni simpli sau nume cunoscute sînt cu totii bineveniti aici, să ne inițieze în lucrurile lor de taina, să ne ofere un sfat, un titlu ce le-a încîntat sufletele și mințile sau pur și simplu să împărtașească bucuria lecturii împreună cu noi. Așadar, orice om care își dorește să scrie despre o carte care i-a fermecat sufletul, l-a incitat, l-a provocat sau pur și simplu l-a făcut să se piardă pe el și să se redescopere într-un alt fel decît se știa pînă atunci e încurajat să scrie aici. O voi face și eu la rîndul meu și dacă măcar unui singur om îi voi aduce o bucurie prin asta, atunci mă voi declara fericită. Si tot aici veți putea citi interviuri cu scriitori, persoane publice, colegi, prieteni, cunoscuți, toți aflați în relații de strînsă și caldă prietenie cu CĂRȚILE!”
Cînd scriam aceste lucruri, pe 18 decembrie 2013, nu știam că pe 18 decembrie 2014 voi constata că îmi voi fi îndeplinit obiectivele propuse, dar voi fi făcut și alte lucruri la care pe vremea aceea nici nu visam. Mi-am facut prieteni noi, mi-am umplut sufletul de bucurie, m-au încercat niște satisfacții aparte.
Le mulțumesc tututor celor care mi-au fost alături, celor care m-au încurajat, m-au sprijinit să construiesc acest proiect. Așa cum mi-a spus scriitorul Andrei Ruse, primul an e mai greu, de-acum va merge uns!
