“Fericirea adevarata e totdeauna o clipa… Mai multa n-ar putea indura firea omului” – Adam si Eva, Liviu Rebreanu

Poate nu e o intimplare faptul ca pentru mine prietena mea, Alina Sin – foarte talentata la pictat – e ca un tablou. Un tablou plin de culori, straturi, linii, alte straturi, alte linii, alte culori, puse unele peste altele, culori intrepatrunse, linii difuze, umbre, pareri. E drept ca la inceput, tabloul in sine te poate intimida, te poate tine la distanta pentru ca ai impresia pe undeva ca e impenetrabil. Daca insa, te lasa sa te apropii si sa-l privesti mai bine, atunci ai privilegiul sa descoperi ca fiecare culoare e o stare, fiecare linie e ceva ce ea nu scoate la iveala, fiecare umbra e un gind tinut ca pentru sine.

Unii oameni se lasa descoperiti greu, dar pentru unii  merita sa faci acest parcurs greoi pentru ca promisiunea de la capatul drumului e reala.

Iti multumesc, Alina Sin pentru ca ai lasat pentru citeva clipe usa deschisa catre sufletul tau (cu atit mai mult cu cit stiu ca acest lucru nu-ti e tocmai la indemina) si ca am rasfoit impreuna gindurile tale despre o carte  de-a dreptul fermecatoare, “Adam si Eva” lui Liviu Rebreanu. 

 

“Fericirea adevarata e totdeauna o clipa… Mai multa n-ar putea indura firea omului” – Adam si Eva, Liviu Rebreanu

adam_si_eva        Mi-a placut Adam si Eva mult inainte sa inteleg si sa simt de ce. Cred ca am citit romanul asta de cel putin cinci ori, de fiecare data cu aceeasi emotie inexplicabila. Cu un sentiment de déjà vu. De… DOR. Pot spune cu mana pe inima ca este una dintre cartile mele preferate, alaturi de “Evanghelia dupa Isus Cristos” a lui José Saramago, “Maitreyi” sau “Noaptea de Sanziene” de Mircea Eliade, “Oscar si Tanti Roz” de Eric-Emmanuel Schmitt sau “Plansul lui Nietzsche” de Irvin D. Yalom (mai sunt multe, dar astea imi vin acum in minte).

Cand ti-ai facut acest blog, scumpa mea Cami, m-am bucurat alaturi de tine stiind ca randurile care se vor asterne aici ne vor aduce noua, cititorilor tai, multe clipe de desfatare literara. Cand insa mi-ai spus scurt ca ai vrea sa scriu si eu ceva pe blog, recunosc ca am tot incercat sa aman momentul explicandu-ti ba ca mi-e greu sa ma opresc la o singura carte, ba ca sunt oameni cu condei mult, mult mai iscusit decat al meu, pe care ii citim cu interes, dar stiind in adancul sufletului ca va trebui sa scriu si ca nu o voi putea face altfel decat dezvelind straturi de intima sensibilitate. Am stiut de la inceput, draga Cami, ca voi scrie despre Adam si Eva, desi as fi putut alege opere ale altor scriitori care imi plac nespus, de la mult indragitul Salman Rushdie, la Yalom, Saramago, mai putin cunoscutul la noi John Barth, scumpul domn Eliade, T.S. Eliot, Luigi Pirandello, Shakespeare sau clasicul Hemingway.

Rebreanu marturisea in repetate randuri ca dintre toate romanele pe care le-a scris, Adam si Eva este romanul cel mai iubit. “Acolo trec peste viata de toate zilele, zugravesc chipul de-a ne dezlega de trup, e o zbuciumare sufleteasca pe care am trait-o intens si care mi-e apropiata. Romanul s-a nascut dintr-o intamplare petrecuta la Iasi, in 1918, toamna. Pe strada Lapusneanu – printr-o ploaie grozava, cu clabuci – treceam spre casa. (…) In drum, pe acelasi trotuar, din directia opusa, venea o femeie frumoasa. (…) Am incrucisat ochii. Am tresarit. Cred ca amandoi, deodata. Aveam impresia ca recunosc o figura foarte apropiata. (…) Si cred ca si ea la fel”, povesteste autorul. Si asemenea lui Rebreanu si personajului din roman, Toma Novac, intr-o dupa-amiaza tarzie de vara, cand o ploaie torentiala care parea sa nu se mai opreasca imi ravasise buclele atent aranjate, am descoperit cu uimire si teama in acelasi timp privirea care avea sa-mi explice calduros de ce indragesc atat de mult Adam si Eva.

Romanul este alcatuit din capitole care, alaturi de “Inceputul” si “Sfarsitul”, fac referire la sapte prezente feminine ce marcheaza ireversibil vietile eroilor lui Rebreanu, in incercarea de a se regasi pe sine si de a redobandi echilibrul pierdut, prin iubire. Personajele masculine si feminine ale fiecarui capitol traiesc in epoci si tari diferite si se trezesc in iuresul unei existente al carei sens este dat de cautarea perechii alaturi de care sa regaseasca fericirea primordiala. Romanul are la baza credinta intr-o viata continua, intr-un ciclu intrerupt si reluat de sapte ori, in cautarea cuplului arhetipal si a iubirii incarcate de esenta divina. Insa cred ca nu poate fi redus la o simpla carte despre credinta in reincarnare, ci la o carte despre credinta si nazuinta omului catre iubirea eterna. Orice limitare a sa la teoria metempsihozei devine simplista si superflua. Dincolo de valul asternut de cele sapte povesti, mesajul cartii este simplu. “Instinctul iubirii e reminescenta originii divine. Iubirea e taina tainelor, domnule Aleman”, spune personajul principal din Adam si Eva. Si asemenea unor copii – caci ”naivitatea e virtute divină” – ne avantam zi de zi catre o cautare si o revelatie a regasirii, descoperind ca unele intalniri in viata sunt de-a dreptul magice.

mqdefaultAm doua editii ale romanului Adam si Eva, pe una o pastrez acasa la parintii mei, sa-mi fie la indemana daca cumva mi se face dor, pe alta o pastrez la mine acasa si o descopar facandu-mi cu ochiul, din cand in cand, din biblioteca. De-a lungul anilor am tot recitit Adam si Eva, fiind atrasa mereu de ea fara sa stiu de ce si facandu-mi-se pur si simplu DOR. Ce mi-a transmis mie – nu la prima lectura din adolescenta, ci la momentul trairii – este gingasia unei clipe “din alta lume”, a unei vieti zarite in cealalta privire si simtite ca fiind a ta dintotdeauna, a necunoscutului devenit dintr-o data atat de “al meu” si atat de apropiat, a unui moment de intimitate absoluta in care deznodamantul sau intinderea in timp nu isi mai au rostul, deoarece calitatea si greutatea unei trairi nu sunt date pana la urma de durata sa. “Fericirea adevarata e totdeauna o clipa… Mai multa n-ar putea indura firea omului care, deseori, intr-o viata de multi ani, nu are norocul sa intalneasca nici clipa aceasta, nici macar sa se aproprie de ea.”

Alina Sin

Recommended Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

FOLLOW ME HERE!