imagesCAC8DS0N

In urma cu o luna, cind am pornit proiectul “carticusuflet.ro”, mi-am asumat faptul ca va fi un blog mai mult pentru mine, pentru sufletul meu si pentru cele citeva maini de prieteni buni pe care ii am. Nu am crezut si nu m-am asteptat ca vor fi atit de multi cei care sa se regaseasca in el, care sa accepte – de fapt, ce spun? – care sa-si doreasca sa scrie aici, sa impartaseasca impreuna cu ceilalti din bucuria lecturii. Nu m-am asteptat, dar – de ce sa nu fiu sincera?-  am sperat! Am sperat ca oamenii sa inteleaga ca acest blog este al meu in aceeasi masura in care este si al lor, sa inteleaga ca aici nu ne intilnim pentru a ne etala inteligenta sau a epata prin lecturile noastre, ci doar pentru a ne indruma unii pe ceilalti in tainele cartilor, pentru a invata unii de la altii si, nu in ultimul rind, pentru a ne bucura.

De asemenea, cind am pornit acest proiect nu m-am asteptat ca oameni buni despre a caror existenta inainte nici nu aveam habar – sa rasara ca ciupercile dupa ploaie si sa se inghesuie sa ma ajute, sa ma sprijine, sa ma indrume si sa contribuie cu ideile, resursele si timpul lor la succesul acestui blog. Nu ma asteptam ca scriitori, poeti, critici literari, jurnalisti, prieteni, familia, simple cunostinte sa ma copleseasca cu sprijinul si atentia lor. Spre exemplu, scriitorul si criticul literar, Dan C. Mihailescu, a avut rabdarea de a-mi raspunde pe indelete la TOATE cele 29 de intrebari pe care i le-am pus, iar la finalul trudei sale mi-a spus nici mai mult nici mai putin ca tot acest demers l-a onorat si l-a bucurat deopotriva! Si acu’ va intreb eu pe voi? Eu cum ar trebui sa ma simt altfel decit recunoscatoare pina la Dumnezeu si mai sus pentru tot acest noroc? Pentru acesta si pentru toate celelalte bucurii primite in dar la fel de neasteptat, de inocent si sincer!

Nu pot sa va multumesc indeajuns, dar pot sa va promit ca voi incerca sa fac din carti cu suflet – atit cit imi sta mie in putinta si cit ma pricep – un loc FRUMOS.

Fiecare carte pare ca inchide in ea un suflet. Si, cum o atingi cu ochii si cu mintea, sufletul ti se deschide ca un prieten bun.” – spunea Maxim Gorki. Propun ca astazi sa toastam pentru prietenie! Prietenia ce leaga oamenii de carti si cartile de oameni!

Recommended Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

FOLLOW ME HERE!